Noile reguli sunt prevăzute de Legea nr. 180/2026 și schimbă modul în care sunt puse în practică interdicțiile stabilite în urma unor incidente de integritate. Potrivit ANI, până acum, în cazurile de conflict de interese, amenzile aplicate persoanelor evaluate au fost cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei.

Noua legislație pune însă accentul pe respectarea efectivă a interdicției. Astfel, în anumite condiții prevăzute de lege, persoana vizată nu mai poate continua să ocupe funcția sau demnitatea publică respectivă.

55 de persoane, identificate de ANI

În urma verificărilor, Agenția Națională de Integritate anunță că a identificat 55 de persoane pentru care au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții ori demnități publice.

Este vorba despre 10 primari – un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune –, 17 consilieri locali și județeni, precum și nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale.

Pe listă se mai află 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere, precum și alte șase persoane care dețin diferite funcții.

ANI nu precizează, în comunicatul transmis, numele celor 55 de persoane.

Ce se întâmplă cu cei aflați în perioada de interdicție

Potrivit normelor tranzitorii din Legea nr. 180/2026, în cazul persoanelor pentru care incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi și pentru care nu s-a împlinit perioada de trei ani aferentă interdicției, funcția, demnitatea publică sau mandatul încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Pe înțelesul tuturor, persoana aflată sub incidența acestei interdicții nu mai poate continua să exercite funcția sau mandatul respectiv, iar instituția competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii.

ANI anunță că va urmări dacă aceste încetări se produc efectiv și nu se va baza doar pe documentele sau răspunsurile primite de la instituțiile și persoanele vizate.

Agenția spune că va intensifica inclusiv verificările la fața locului, în special în cazurile în care apar diferențe între informațiile existente. Scopul este de a verifica dacă persoana respectivă a părăsit efectiv funcția și dacă interdicția este respectată în realitate, nu doar formal.

Amenzi de până la 50.000 de lei

Noua lege introduce și sancțiuni mai dure pentru nerespectarea acestor obligații.

Nerespectarea perioadei de interdicție, care poate ajunge până la trei ani, constituie contravenție și poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

Totodată, persoanele care au obligația legală de a constata încetarea unei funcții publice și nu o fac riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Consecințele pot merge însă dincolo de amenzi. Potrivit ANI, actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută.

Cu alte cuvinte, noul mecanism urmărește ca o interdicție stabilită definitiv în urma unui incident de integritate să nu rămână doar înscrisă într-un raport al ANI, ci să producă efecte concrete asupra funcției, demnității publice sau mandatului persoanei vizate.

Agenția Națională de Integritate anunță că va monitoriza aplicarea noilor prevederi și va verifica situația concretă a persoanelor aflate sub incidența interdicțiilor.