Călin Georgescu, trimis în judecată în dosarul de înşelăciune

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată omul său de încredere Ionel Rusen, în timp ce italianul Massimiliano Arena are doar calitatea de suspect şi va fi cercetat separat în alt dosar rămas în instrumentare la DIICOT. 

Călin Georgescu şi Ionel Rusen vor fi judecaţi de Tribunalul Ilfov pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. 

Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie. 

Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu. Acestuia i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacţii cu metale preţioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care, la rândul lui, i-a prezentat un cetăţean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveţia. 

Pentru a obţine creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanţie de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiţi pentru a finanţa campania lui Călin Georgescu la prezidenţiale. 

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate creşte la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanţiei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii. 

Conform procurorilor, Georgescu şi-a asumat calitatea de lider al acestui grup, coordonând întreaga activitate, şi le-a atribuit celorlalţi doi membri roluri în cadrul mecanismului ilicit pus la cale, aceştia fiind prezentaţi drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăţi comerciale străine, care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate care intenţionau să îşi dezvolte afacerile din România, sub condiţia depunerii unor garanţii băneşti, ce urmau să fie însuşite de către grupare.