Cât ne-ar costa alegerile anticipate? AEP a făcut calculele

Eventualele alegeri parlamentare anticipate ar putea costa România până la 170 de milioane de euro. Estimarea a fost prezentată vineri, 18 septembrie, de președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu.

Șeful AEP a explicat că instituția a început să pregătească atât un proiect de modificare a legislației electorale, cât și o evaluare a cheltuielilor necesare organizării scrutinului.

„A doua temă pe care am dat-o a fost aceea de evaluare a costurilor pentru alegeri. (...) Deci ajungem la 160-170 de milioane de euro costul unor alegeri parlamentare anticipate”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Potrivit evaluării prezentate de acesta, ultimele alegeri parlamentare au costat aproximativ 120 de milioane de euro. Organizarea unui scrutin înainte de termen ar presupune cheltuieli suplimentare, generate de pregătirile care trebuie făcute într-un timp mult mai scurt. AEP estimează o majorare a bugetului cu aproximativ 30%.

Suma de 160–170 de milioane de euro este, deocamdată, o estimare pentru un eventual scrutin, nu o cheltuială deja aprobată.

Calendarul electoral ar trebui scurtat de la 90 la 75 de zile

Problema nu este doar financiară. Potrivit președintelui AEP, legislația actuală este construită pentru alegerile parlamentare organizate la termen și nu permite pregătirea anticipatelor în intervalul prevăzut de Constituție.

În cazul dizolvării Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. Pentru respectarea acestui termen, AEP pregătește un proiect de lege care să reducă durata calendarului electoral de la 90 la 75 de zile.

„Să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituţie. Ăsta e argumentul. Trei luni prevede Constituţia. Nu cred că şi-a propus cineva să încalce Constituţia (...)”, a explicat Țuțuianu.

Proiectul ar urma să modifice Legea nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare și Legea nr. 288 privind votul prin corespondență, potrivit informațiilor prezentate de șeful AEP.

Acesta a precizat că anumite termene importante vor rămâne neschimbate. Campania electorală va avea în continuare 30 de zile, iar termenele pentru depunerea candidaturilor și celelalte proceduri considerate esențiale nu vor fi reduse. Calendarul ar urma să fie scurtat prin ajustarea unor etape intermediare.

Votul românilor din străinătate, una dintre principalele dificultăți

Organizarea alegerilor anticipate ar ridica probleme și în cazul românilor din diaspora.

Adrian Țuțuianu a explicat că actualele termene pentru înscrierea alegătorilor sunt stabilite în funcție de alegerile organizate la termen. Dacă anticipatele ar fi declanșate acum, unele dintre aceste termene ar fi deja depășite.

„La alegerile normale, cetăţenii se pot înscrie pe liste până în luna aprilie. În cazul unor anticipate declanşate acum, acest termen este de mult depăşit. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen-cadru în care aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a declarat președintele AEP.

O altă dificultate ar fi organizarea secțiilor de votare din străinătate. Potrivit lui Țuțuianu, la ultimele scrutinuri au existat aproximativ 950 de secții, iar identificarea spațiilor, închirierea lor și recrutarea personalului ar putea fi dificil de realizat într-un interval scurt.

„Dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie. Cineva ar putea spune că s-a dorit limitarea votului românilor din diaspora. Noi vrem să evităm treaba aceasta”, a subliniat oficialul.

AEP atrage atenția și asupra votului prin corespondență: dacă termenele sunt prea scurte, există riscul ca plicurile trimise de alegători să nu ajungă înapoi la timp pentru numărare.

Modificarea legii ar dura cel puțin zece zile, în estimarea AEP

Adrian Țuțuianu susține că schimbările trebuie adoptate de Parlament prin lege organică. După parcurgerea procedurii parlamentare și a eventualului control de constituționalitate, legea ar trebui promulgată și publicată în Monitorul Oficial.

Chiar și într-un ritm foarte rapid, președintele AEP estimează că această etapă ar necesita cel puțin zece zile. Ulterior, ar trebui adoptate aproximativ cinci hotărâri de Guvern pentru aplicarea noilor prevederi, cea mai importantă fiind cea referitoare la calendarul electoral.

Șeful AEP a respins și afirmațiile potrivit cărora instituția s-ar opune organizării anticipatelor.

„Este o prostie, nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale”, a declarat Țuțuianu, explicând că rolul Autorității Electorale Permanente este să pregătească soluțiile legislative și organizatorice necesare.