Dicționarul, tot mai bogat?! „Supat” și „habarnist”, termeni cu… acreditare academică

Limba română, încotro? Este întrebarea care stă pe buzele multora zilele acestea, când s-a constatat că dicționarul a făcut loc și unor cuvinte care, până recent, nici nu prea erau… cuvinte. 
„Supat” este unul dintre ele și pare mai degrabă… promoție lingvistică. 2 în 1 la categoria cuvinte. De ce nu și „sumasa” sau „suscaun”, întreabă internauții care s-au dezlănțuit pe paginile de socializare. 
Desigur, cuvântul există și ca regionalism, dar pare mai degrabă să contravină normelor din prezent. 

„Habarnist” este altă… perlă a dicționarului actualizat. O vorbă care a prins, se pare, rădăcini și a primit și statut. 
„Colivăreasă” și „căpșunar” sunt alte două cuvinte care ne… îmbogățesc vocabularul. Primul vine cu iz de ceară și obiceiuri, al doilea cu ani întregi de istorie socială românească și valize făcute pentru Spania și Italia. 

Măcar acum are statut oficial și termenul de "vamaiot". Nu mai este doar un... nickname (deja pare că ne putem permite tot felul de amestecuri lingvistice). 
Deși nu ne încântă aceste cuvinte, ce-i drept, dicționarul nu este neapărat catalogul cuvintelor care ne plac, nici premiul de excelență acordat celor mai elegante creații ale limbii române. El consemnează, până la urmă, ce vorbim. Iar câteodată forma greșită sau cea aproximativă ajunge să fie folosită de suficient de mulți oameni pentru a începe să bată la ușa normei. 
Aici apare însă și mica neliniște. Dacă repetăm ceva suficient de mult, devine corect? Dacă un cuvânt se rostogolește ani la rând prin conversații, pe internet și prin comentarii, la un moment dat primește buletin de limbă română? Și, dacă da, câte greșeli mai avem de repetat până obțin și ele… domiciliu în dicționar?