ITM Constanța: Controale pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de stresul profesional

În perioada 9-15 iulie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța (ITM) a desfășurat “Acțiunea pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale determinate de stresul profesional“.

Acțiunea s-a concentrat pe domeniile de activitate considerate a avea un risc psihosocial crescut. Atât angajatorii, cât și angajații au fost invitați să identifice, să conștientizeze, și să găsească soluții pentru reducerea riscurilor psihosociale alături de medicul de medicina muncii, pentru a preveni apariția unor dezechilibre psihosociale ce ar putea conduce la îmbolnăviri sau chiar la decese la locul de muncă.

„Inspectorii de muncă din cadrul serviciului securitate și sănătate în muncă, au verificat un număr de 11 angajatori cu 883 salariați, atât din sectorul public cât și din cel privat, care au locuri de muncă cu o probabiliate crescută de apariție a îmbolnăvirilor determinate de stresul profesional, unde au constatat 7 deficiențe pentru care au dispus 7 măsuri de remediere.”, informează reprezentanții ITM.

Una din cele mai frecvente deficiențe constatate a fost reprezentată de faptul că evaluarea riscurilor identificate nu era asumată de către medicul de medicină a muncii. O altă neregulă identificată frecvent s-a referit la situația în care planul de prevenire și protecție nu conținea măsuri pentru riscurile psihosociale, potrivit sursei citate.

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă reprezintă provocări majore în materie de securitate și sănătate în muncă. Acestea provin din conceperea, organizarea și gestionarea necorespunzătoare a activității, la nivelul angajatorilor, dar pot fi și urmarea contextui social inadecvat de la locul de muncă.

Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără: volumul excesiv de muncă, cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul angajatului, instruirea tardivă sau insuficientă, lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul, lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității, schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă, neefectuarea examenului medical la angajare, a celui periodic sau la reîntoarcerea la muncă, comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor, hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

Atunci când mediul psihosocial este favorabil, lucrătorii se bucură bunăstare psihică și fizică și au performanțe superioare.