Mamaia Nord se confruntă cu fenomenul de cliffing

Chiar dacă din punct de vedere calendaristic am intrat în primăvară, pe litoral abia acum au început să se vadă efectele furtunilor din timpul iernii. Valurile puternice au „mușcat” plaja din zona de nord a stațiunii Mamaia. Vorbim despre porțiunile lărgite cu bani de la Uniunea Europeană. Specialiștii spun însă că nu ar trebui să ne speriem și că este un fenomen obișnuit. Chiar și așa autoritățile vor trebui să intervină cu ultilaje pentru nivelarea nisipului până la debutul sezonului estival.  

Plajele din Mamaia, lărgite în urmă cu trei ani, au început deja să se erodeze. Furtunile au măcinat nisipul, iar marea a înaintat cu câțiva metri buni pe uscat. Cele mai pesimiste calcule arată că Mamaia va pierde 40 de metri din lățimea plajei, pe o lungime de 7 kilometri. În zona de nord a stațiunii Mamaia, eroziunea este cel mai mult vizibilă. Cu alte cuvinte „marea ia înapoi ce i-a fost luat”. Specialiștii spun că este un fenomen absolut natural, ce se petrece pe toate plajele, și îl numesc „cliffing”.

„Este un fenomen natural se întâmplă și în alte părți. În Mamaia s-a făcut înnisipare cu material de pe fundul mării, mai grosier, mai stabil pe care se așteptau ca valurile să îl egalizeze. Există un dezechilibru între plaja submersă și cea emersă și se așteptă echilibrarea. A rămas în urmă tendința de egalizare, plecării nisipului spre larg. Va mai dura. Cliffing sau terasarea este practic fenomenul de formare a unei terase ca urmare a retragerii nisipului din cauza valurilor”, a explicat biologul Adrian Bîlbă.

Plaja din Mamaia Nord a pierdut doar într-o lună câțiva metri de nisip. În plus s-au format și dune. Specialiștii nu sunt străini de fenomen, ba chiar se așteptau să se întâmple pe parcursul sezonului rece, atunci când furtunile sunt mai dese și mai puternice.

„În stațiunea Mamaia, la Rex, are loc fenomenul de cliffing. Am făcut grămezi mai mari pentru a avea un nisip de calitate; după ce acest fenomen nivelăm și ultima dată lăsăm nisipul fin în zonă”, susține Hristu Uzun, director ABADL.

Din păcate situația este similara și la Eforie.

„Proiectele din sud sunt diferite. Acolo sunt două specii de moluște care trăiesc în zona de spargere a valurilor și au fost renaturate. La Eforie e mai dificil pentru că e un mediu pietros natural, înnisiparea e mai grea. Se face renaturarea plajei submerse, iar la cea emersă e mai greu de egalizat”, susține Adrian Bîlbă – biolog.

Specialiștii spun însă că există și avantaje de pe urma acestui fenomen, iar autoritățile ar trebui să profite și să panteze vegetație pe anumite zone, acolo unde nisipul este mai dens și poate permite prinderea rădăcinilor.

„O plajă ridicată permite să plantăm copaci, să facem un alt decor care merge bine la Mamaia. Scoicărișul este stabil și ține apa, ține rădăcina, copacii. Plaja emersă poate fi avantaj pentru construirea de porturi cu ambarcațiuni care să îmbogățească peisajul”, a completat Adrian Bîlbă.

Plajele din Mamaia Nord au fost mărul discordiei ani la rând. Au fost lărgite mult, să aibă de unde să se erodeze, dar patronii din turism s-au declarat nemulțumiți. Au reclamat că nisipul nu mai este fin ca altădată, plaja este mult prea lungă, iar apa devine brusc adâncă.