Plaja din Mamaia se erodează! Fenomenul este imposibil de stopat!

Pe litoral au început să se vadă efectele furtunilor din ultimile zile. Valurile puternice au mușcat din plaja din stațiunea Mamaia. Vorbim despre zona proaspăt lărgită cu bani de la Uniunea Europeană. Specialiștii spun însă că nu ar trebui să ne speriem și că este un fenomen obișnuit. Chiar și așa, la vară, autoritățile vor fi nevoite să intervină cu ultilaje pentru nivelarea nisipului. 

Plajele din Mamaia, lărgite în urmă cu doi ani, au început deja să se erodeze. Furtunile au măcinat nisipul, iar marea a înaintat cu câțiva metri pe uscat. Cele mai pesimiste calcule arată că Mamaia va pierde 40 de metri din lățimea plajei, pe o lungime de 7 kilometri. În zona de nord a stațiunii Mamaia, eroziunea este cel mai mult vizibilă. Cu alte cuvinte, „marea ia înapoi ce i-a fost luat”. Specialiștii spun că este un fenomen absolut natural, ce se petrece pe toate plajele, și îl numesc „cliffing”. În unele zone, ravenele ating și jumatate de metru.

„Este o interfață între plaja extinsă și plaja submersă pe care nu am luat-o prea mult în considerare și din acest motiv groapa generează o prăbușire a malului. Este o groapă dincolo de linia digurilor traverse, acolo unde regăsim o zonă pietroasă. Plaja este mare, e mult nisip, scoicăriș, de fapt, intrat pe plajă și această interfață dintre munca omului și cea a naturii creează astfel de situații care se vor rezolva în primăvară, atunci când utilajele vor veni să niveleze panta de trecere. Totuși, rămâne o problemă vis-à-vis de adâncimea apei, pentru că, dacă lua o barcă, am putea constata că este o groapă destul de mare în zona plajei submerse și asta nu este bine. Și, în plus, creează această interfață de prăbușire”, a explicat Adrian Bîlbă, biolog.

Plaja din Mamaia Nord a pierdut doar într-o lună câțiva metri de nisip. Iar iarna abia acum își face simțită prezența cu adevărat. Furtunile vor fi din ce în ce mai mari. Iar din cauza eroziunii suferă și mediul marin. În plus, tot din cauza furtunilor din larg, sunt aduse la țărm aproape toate deșeurile pe care turiștii le aruncă în apă în timpul sezonului estival.

„Pe vremuri, aici întâlneam midii, dar și un alt tip de scoică mare albă Mya Renaria, întâlneam rapana Venosa, acum avem alte specii de scoici mărunte din categoria vongole, gardium, din categoria celor care le-au înlocuit acum pe cele mari. Practic, ceea ce vedem acum este un scoicăriș care, după cum știm, deranjează pe unii la tălpi. Aici la mal tot ce este mărunt și e spălat de valuri se echilibrează acum cu natura și va mai dura până când se vor egaliza lucrurile”, a mai spus Adrian Bîlbă.

Specialiștii nu sunt străini de fenomen, ba chiar se așteptau să se întâmple odată cu apariția sezonului rece și implicit a furtunilor.

“Aceste fenomen este unul normal, iar această plajă încă nu a ajuns la nivelul maxim de eroziune. În urma eroziunii puternice a plajei se va stabiliza profilul acesteia, astfel încât intrarea în apă va fi una foarte lină”, este mesajul transmis de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Plajele din Mamaia Nord au fost mărul discordiei în urmă cu doi ani. Au fost lărgite mult, să aibă de unde să se erodeze, dar patronii din turism s-au declarat nemulțumiți. Au reclamat că nisipul nu mai este fin ca altădată, plaja este mult prea lungă, iar apa devine brusc adâncă. 

Lărgirea plajelor din Mamaia a fost făcută în două etape, care s-au încheiat în 2015 și 2021. În urma procesului de înnisipare, plajele din Mamaia au câștigat între 100 și 300 de metri lățime. Proiectul privind reducerea eroziunii costiere este unul dintre cele mai ample proiecte din Europa. Lucrările au început în 2014 în Mamaia Sud, Constanța și Eforie Nord fiind finalizate în 2015. În 2020, a început faza a doua a proiectului care cuprinde 11 loturi de Edighiol – Periboina până la 2 Mai.

În prezent, se lucrează la Eforie, Agigea, Edighiol și Periboina. La finalul proiectului, estimat pentru anul 2026 de la Edighiol și până la 2 Mai, litoralul românesc ar urma să aibă 300 de hectare de plajă în plus. Înnisiparea costă 1 miliard de euro. 85% din bani sunt asigurați din fonduri europene, iar restul de 15% reprezintă finanţare românească de la bugetul de stat.