PSD propune șase criterii pentru reorganizarea localităților din România

Primăriile din România ar putea fi reorganizate în funcție de numărul locuitorilor, banii pe care îi au la dispoziție, investițiile realizate și serviciile pe care le oferă populației. Este una dintre propunerile PSD pentru reforma administrativ-teritorială, prezentată luni, 9 noiembrie, de europarlamentarul Dragoș Benea.

Acesta a fost desemnat în urmă cu două săptămâni să coordoneze un grup de lucru al partidului, care analizează modul în care ar putea fi reorganizate localitățile din România.

Potrivit lui Benea, au fost identificate șase criterii pe baza cărora ar urma să se stabilească ce primării sunt sustenabile și care ar trebui reorganizate sau comasate.

Primul criteriu este numărul locuitorilor și evoluția populației. Al doilea vizează situația financiară a primăriilor: câți bani încasează din venituri proprii, cât cheltuiesc și cât de bine reușesc să colecteze taxele și impozitele locale.

Un alt criteriu este capacitatea administrativă, adică modul în care funcționează administrația locală, investițiile realizate și fondurile pe care a reușit să le atragă.

Vor conta și legăturile localităților cu infrastructura de transport, spitalele sau unitățile de pompieri, dar și accesul locuitorilor la servicii de bază, precum școli, grădinițe, creșe, dispensare și medici.

Ultimul criteriu se referă la serviciile publice existente: alimentarea cu apă, canalizarea, rețelele de gaze, iluminatul public și transportul în comun.

Toate aceste informații ar urma să fie analizate printr-un sistem de punctare, denumit de reprezentanții PSD „matrice a sustenabilității administrative”.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare (...) care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie să fie reorganizate şi comasate”, a declarat Dragoș Benea.

În fiecare județ ar urma să fie înființat un comitet de reorganizare, coordonat în jurul instituției prefectului. Din acesta ar urma să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

Comitetele vor consulta autoritățile locale și vor întocmi propuneri de reorganizare pentru fiecare județ. Documentele vor fi transmise Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării.

Potrivit europarlamentarului, obiectivul este realizarea unui document amplu de reorganizare administrativ-teritorială, primul de acest fel după anul 1968, care să poată sta la baza unei eventuale angajări a răspunderii Guvernului în Parlament.

Una dintre întrebările importante este ce se va întâmpla cu localitățile ale căror primării ar putea fi desființate.

Dragoș Benea susține că dispariția unei primării ca instituție nu înseamnă și dispariția satului sau a comunei respective.

El a explicat că va fi păstrată actuala structură administrativă prevăzută în Constituție, cu sate, comune, orașe, municipii și județe.

Pentru a explica mai simplu schimbarea, europarlamentarul a făcut o comparație cu reorganizarea unor școli. În cazul acestora, unele unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică, dar au continuat să funcționeze, elevii mergând în aceleași clădiri. În schimb, au fost eliminate anumite funcții de conducere și administrative.

Un proces asemănător ar putea avea loc și în cazul primăriilor care vor fi comasate, potrivit explicațiilor sale.

Benea a precizat că, pentru analiza localităților, grupul de lucru folosește inclusiv instrumente de inteligență artificială, care permit prelucrarea unor volume mari de informații din bazele de date publice.

Reprezentantul PSD a recunoscut că reforma presupune și un cost politic, dar a susținut că partidul este pregătit să și-l asume.

În opinia sa, reorganizarea ar trebui să ducă la apariția unor administrații locale mai puternice, capabile să ofere servicii mai bune și să atragă fonduri europene sau bani de la bugetul de stat.

Reforma este considerată importantă și în perspectiva bugetului european pentru perioada 2028–2034, când, potrivit lui Benea, fondurile de coeziune vor fi mai reduse decât în anii anteriori.

Europarlamentarul a prezentat și câteva cifre care, în opinia sa, arată necesitatea reorganizării.

În România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori, a afirmat acesta.

În plus, potrivit lui Benea, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși continuă să aibă o administrație locală organizată la nivel de oraș, cu cheltuielile aferente.