Raport: România are puţini absolvenţi de studii superioare şi investeşte sub media OCDE în educaţie

România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale absolvenţilor de studii superioare din rândul ţărilor OCDE, în timp ce investiţiile publice în educaţie rămân sub nivelul mediei organizaţiei - sunt printre principalele concluzii ale raportului "Education at a Glance 2026", lansat marţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. 
Potrivit raportului, 19% dintre persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani din România deţin o diplomă de studii superioare, comparativ cu o medie de 43% în ţările OCDE. 
Aproximativ 70% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani care nu au absolvit învăţământul secundar superior nu fac parte din populaţia activă, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate rate înregistrate în ţările OCDE şi în ţările partenere. În schimb, rata de inactivitate în cazul femeilor din aceeaşi grupă de vârstă care au absolvit învăţământul terţiar este semnificativ mai scăzută, situându-se la aproximativ 10%. 
România se remarcă prin ponderea ridicată a absolvenţilor din ţară în domenii STEM, comparativ cu media OCDE. Aproximativ 30% dintre absolvenţii de studii superioare din România sunt specializaţi în ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM), depăşind media OCDE de 23%. 
Conform sursei citate, investiţiile în educaţie sunt reduse în România. Acest lucru se reflectă în cheltuielile publice pentru educaţie, indicator care arată prioritatea acordată educaţiei în raport cu alte servicii publice. În 2023, cheltuielile publice pentru educaţie au reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor publice, una dintre cele mai scăzute ponderi, sub media OCDE de 9,8%. 
Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie în PIB a rămas relativ stabilă în România, evoluând de la 2,4% în 2015 la 2,6% în 2023. Totuşi, acest nivel este scăzut în comparaţie cu standardele internaţionale, având în vedere media OCDE de 4,2% din PIB înregistrată în 2023. 
Se estimează că 2,8% din posturile didactice rămân neocupate în România, una dintre cele mai ridicate rate în rândul ţărilor cu date comparabile. Acest lucru indică faptul că şcolile se află adesea în imposibilitatea de a recruta cadre didactice pentru anumite posturi, mai degrabă decât să ocupe posturile vacante cu personal mai puţin calificat. 
În general, deficitul de cadre didactice variază în funcţie de disciplină, fiind deosebit de pronunţat la matematică şi ştiinţe.

Sursa: Agerpres