România care crește, dar nu o duce bine. Paradoxul din cifrele Eurostat

România a crescut. Și nu puțin. Dar dacă privim dincolo de procentele spectaculoase și comparăm nivelul de trai cu cel din celelalte state ale Uniunii Europene, imaginea devine mult mai complicată.

Raportul „Key figures on European living conditions – 2026 edition”, publicat de Eurostat, adună indicatori despre venituri, sărăcie, locuințe, muncă, sănătate, îngrijirea copiilor și calitatea vieții. Pentru majoritatea indicatorilor, cele mai recente date sunt cele din 2025.

Iar România apare de mai multe ori la extremele clasamentelor europene.

Veniturile au crescut cu 160% față de 2010. Cea mai mare creștere din UE

Există o veste foarte bună: între 2010 și 2025, venitul disponibil median al românilor a crescut în termeni reali cu 160,2%, cea mai puternică majorare din întreaga Uniune Europeană. „În termeni reali” înseamnă că Eurostat elimină efectul inflației, deci nu vorbim doar despre salarii și venituri mai mari pe hârtie.

Numai că România a plecat de foarte jos.

În 2025, venitul disponibil median anual, ajustat la diferențele de preț dintre țări, era de 12.861 PPS pe locuitor în România, față de media UE de 22.630 PPS.

Doar Ungaria stătea mai slab, cu 11.958 PPS. La polul opus, Luxemburg ajungea la 37.673 PPS, Austria la 32.002 PPS, iar Țările de Jos la 29.714 PPS.

Cu alte cuvinte, România a recuperat enorm, dar decalajul acumulat în trecut este încă suficient de mare încât să ne mențină aproape de coada clasamentului european.

România, cea mai mare rată a deprivării materiale severe din UE

Diferențele devin și mai clare atunci când Eurostat nu mai măsoară doar venitul, ci ceea ce oamenii își permit efectiv.

În 2025, 16,8% dintre români se aflau în deprivare materială și socială severă, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu 15%, și Grecia, cu 14,9%.

La celălalt capăt al clasamentului se află Slovenia, unde procentul este de numai 1,9%.

Media Uniunii Europene este de 6,3%. Asta înseamnă că rata înregistrată în România este de peste două ori și jumătate mai mare decât media europeană. Eurostat definește deprivarea severă prin imposibilitatea unei persoane de a-și permite cel puțin 7 din 13 bunuri, servicii sau activități considerate necesare pentru un nivel de viață adecvat.

Vacanța de o săptămână, un lux pentru 6 din 10 români

Poate cel mai ușor de înțeles indicator este cel referitor la lucrurile obișnuite pe care oamenii și le pot sau nu permite.

În România, 61,4% din populație nu își permite o săptămână de vacanță pe an în afara casei. Este cea mai mare proporție din UE. Media europeană este de 27,5%, iar în Luxemburg procentul coboară la 10,6%.

Diferența este uriașă: ceea ce în unele state europene este o cheltuială obișnuită rămâne inaccesibil pentru mai mult de jumătate dintre români.

Și nu este vorba numai despre concedii.

18,1% dintre români nu își permit o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile. Din nou, România înregistrează cea mai mare valoare prezentată de Eurostat, în timp ce în Cipru procentul este de numai 1,2%.

România este tot la extrema negativă și în privința accesului la internet: 6,2% din populație nu își permite o conexiune la internet acasă pentru uz personal, față de numai 0,1% în Finlanda și o medie europeană de 2%.

O altă problemă: încălzirea locuinței

Raportul arată că 8,8% dintre europeni nu și-au permis în 2025 să își mențină locuința suficient de încălzită, procent în scădere față de 9,2% în 2024.

În România însă, evoluția a fost inversă. Țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere din UE față de anul anterior: plus 1,1 puncte procentuale. În majoritatea celorlalte state situația s-a îmbunătățit, cele mai mari scăderi fiind consemnate în Cipru și Bulgaria.

Două Românii: orașul și satul

Una dintre cele mai mari rupturi apare chiar în interiorul țării.

La nivelul UE, diferența dintre sat și oraș în ceea ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială este relativ redusă: 21,4% în mediul rural, 21% în orașe și 20,5% în orașele mici și suburbii.

În România, diferența dintre categoriile de localități ajunge la 26,1 puncte procentuale, cea mai mare din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu o diferență de 19,9 puncte, și Lituania, cu 18 puncte.

În cazul României, riscul este cel mai ridicat în mediul rural și cel mai redus în orașe.

Este poate unul dintre indicatorii care explică cel mai bine de ce experiența de viață a doi români poate fi radical diferită în funcție de locul în care s-au născut și trăiesc.

România are însă și un rezultat surprinzător: satisfacția față de viață

Raportul Eurostat nu este doar o colecție de vești proaste pentru România.

Unul dintre cele mai interesante contraste apare atunci când oamenii sunt întrebați cât de mulțumiți sunt de propria viață.

În 2025, România și Finlanda au înregistrat o medie de 7,8 din 10 la satisfacția față de viață, cele mai ridicate valori din UE. Danemarca, Austria și Polonia au avut câte 7,7. La polul opus, Bulgaria a înregistrat 6,3.

Asta arată și limita clasamentelor strict economice: venitul și bunurile pe care ni le permitem contează enorm, dar felul în care oamenii își evaluează propria viață nu depinde exclusiv de bani.

Raportul mai indică pentru România și un nivel ridicat al încrederii declarate în alte persoane, de 7,5 din 10, în timp ce în mai multe state – Cipru, Franța, Lituania și Slovenia – valoarea este sub 5.

La creștere suntem primii. La nivelul de trai, recuperarea nu s-a încheiat

Privite împreună, cifrele Eurostat spun o poveste mai nuanțată decât simpla afirmație că „România este săracă” sau, la extrema cealaltă, că „România a recuperat față de Occident”.

Ambele realități există simultan.

România a avut cea mai mare creștere a venitului real din UE față de 2010, dar venitul disponibil ajustat la puterea de cumpărare rămâne al doilea cel mai mic din Uniune. Are una dintre cele mai ridicate evaluări ale satisfacției față de viață, dar și cea mai mare rată a deprivării materiale și sociale severe. Iar 61,4% dintre oameni spun, prin răspunsurile date în statistica europeană, că nu își permit nici măcar o săptămână de vacanță pe an în afara casei.

Poate că tocmai aici se vede cel mai bine locul României în Europa anului 2026: o țară care a recuperat mult și repede, dar în care creșterea statistică nu s-a transformat încă, pentru o parte importantă a populației, în confortul cotidian pe care îl întâlnim în statele mai prospere ale Uniunii.

Raportul analizat este ediția 2026 a „Key figures on European living conditions”, realizată de Eurostat. Publicația compară statele UE și EFTA și folosește, pentru majoritatea indicatorilor, date aferente anului 2025; statisticile provin în principal din sistemul european EU-SILC privind veniturile și condițiile de viață.