România, ţara cu cei mai puţini absolvenţi de studii superioare din UE

România este ţara cu cei mai puţini absolvenţi de studii superioare din Uniunea Europeană, arată datele publicate recent de Eurostat. În 2021, puțin peste două cincimi, respectiv 41,2% din populația UE cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani avea un nivel terțiar de studii, care să atingă nivelurile ISCED 5-8. Cele mai scăzute niveluri regionale de studii superioare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă în intervalul menționat s-au înregistrat în trei regiuni ale României: Centru (17,5%), Sud-Est (15,9%) și Sud-Muntenia (15,3%).

Din cele 240 de regiuni pentru care sunt disponibile date, au existat 72 de regiuni care au atins sau au depășit deja ținta de politică a UE de a obține cel puțin 45,0 % dintre tinerii cu vârsta de 25-34 de ani până în 2030. În schimb, ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani cu un nivel terțiar de studii a fost mai mică decât ținta de 45,0% în mai mult de două treimi din toate regiunile UE. 

La capătul superior al distribuției, existau 22 de regiuni în UE în care cel puțin 55,0% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani aveau un nivel terțiar de studii în 2021. Acestea includ regiunile capitale ale Lituaniei, Franței, Poloniei, Irlanda, Luxemburg, Danemarca, Ungaria, Țările de Jos, Suedia, Cehia, Cipru, Spania și Belgia.

Cote relativ mari ale nivelului de studii superioare au fost înregistrate și în mai multe regiuni specializate în activități de cercetare și inovare și/sau producție de înaltă tehnologie, de exemplu, Utrecht în Țările de Jos, País Vasco în nordul Spaniei, în Irlanda și Prov. Brabant Wallon în Belgia.

În partea inferioară a distribuției, existau 22 de regiuni în UE în care mai puțin de un sfert din toți oamenii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani aveau un nivel de educație terțiar în 2021. Aceste regiuni erau concentrate în principal în statele membre din estul UE, dar și în câteva regiuni predominant sudice ale Italiei. Multe au fost caracterizate ca regiuni rurale care aveau un sector agricol relativ mare, cu un nivel scăzut de ofertă de oportunități de angajare cu înaltă calificare. Alții s-au caracterizat prin specializarea lor relativ ridicată în programe de învățământ profesional, studenții trecând pe piața muncii prin ucenicie și scheme de formare, mai degrabă decât ca rezultat al obținerii calificărilor academice.

Și nu în ultimul rând, potrivit datelor Eurostat, cele mai scăzute niveluri regionale de studii superioare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă în intervalul menționat s-au înregistrat în trei regiuni ale României: Centru (17,5%), Sud-Est (15,9%) și Sud-Muntenia (15,3%).

Nivelurile ISCED reprezintă Clasificarea Internațională Standard a Educației, ce constă într-un sistem, elaborat pentru a facilita compararea statisticilor și indicatorilor naționali privind educația. Acestea sunt următoarele: ISCED nivel 0 – Educaţia timpurie; nivel 1 – Învăţământ primar; nivel 2 – Învăţământ gimnazial; nivel 3 – Învăţământ liceal; nivel 4 – Învăţământ postliceal. Următoarele nivele ISCED reprezintă învăţământul superior: ISCED nivel 5 – Învăţământ superior de scurtă durată; nivel 6 – Licenţă sau nivel echivalent; nivel 7 – Master sau nivel echivalent; nivel 8 – Doctorat sau nivel echivalent. Tu la ce nivel te situezi?