Stresul, de la dușman la „prieten”. Prof.univ. dr. Luiza Spiru aduce la Constanța Stress Congress și primul doctorat în medicina longevității

Stresul nu ne întreabă dacă avem timp pentru el. Îl întâlnim la serviciu, acasă, în trafic sau chiar în momentele în care ar trebui să ne relaxăm. Iar când devine o prezență constantă, efectele sale pot depăși cu mult oboseala de la sfârșitul unei zile.

Despre stres, dar mai ales despre ce face acesta în timp creierului, inimii și întregului organism, se vorbește zilele acestea la Cazinoul din Constanța, unde are loc cea de-a IX-a ediție a Stress Congress. Tema din acest an este „Creier · Inimă · Longevitate sănătoasă”. 

În spatele evenimentului se află prof. univ. dr. Luiza Spiru, fondator și președinte al Stress Congress și președinte al Fundației Ana Aslan International. Pentru ea, congresul nu este unul destinat exclusiv medicilor.

„Este singurul eveniment medical de tipul acesta multidisciplinar în care abordăm stresul sub toate aspectele lui, în care nu doar medicii sunt invitați, ci toți cei care vor să învețe ceva legat de stres, care sunt interesați cum să-și managerizeze sau cum să crească reziliența la stres. (...) Este un eveniment pentru fiecare, în parte”, spune prof. univ. dr. Luiza Spiru. 

„Dacă privim stresul ca pe un dușman, niciodată nu o să învățăm să coabităm cu el”

Una dintre ideile pe care Luiza Spiru le aduce în discuție este că stresul nu trebuie privit exclusiv ca un inamic. Important este să înțelegem ce ne provoacă stres și cum reacționăm la el.

„Eu am spus totdeauna, dacă începem prin a privi stresul ca pe un dușman, niciodată nu o să învățăm să coabităm cu el. El este un prieten și dacă nu-l vedem prieten, dacă nu prioritizăm stresorii din viața noastră, înseamnă că nu ne cunoaștem bine”, explică aceasta. 

Profesorul face însă diferența între stresul acut și cel cronic, acesta din urmă fiind cel care, spune ea, poate produce modificări pe termen lung. 

Tocmai de aceea, programul celor două zile trece prin numeroase domenii: sănătate mintală, somn și burnout, hormoni și îmbătrânire biologică, sănătate metabolică, prevenție personalizată, sănătate digitală și inteligență artificială. 

De ce Constanța? „Aici am crescut și de aici am plecat”

Ediția din acest an marchează și o premieră. După opt ediții desfășurate la București, la Palatul Parlamentului, congresul a fost adus pentru prima dată la Constanța.

Iar explicația Luizei Spiru este și profesională, și personală.

„După opt ediții la București, la Palatul Parlamentului, este prima dată când aducem evenimentul la Constanța pentru că avem un anunț important de făcut. După doi ani am reușit să aduc primul doctorat în științele longevității, în medicina longevității, într-un parteneriat cu Colegiul Internațional de Științele Longevității de la Geneva, unde am șansa să fiu profesor asociat, împreună cu Universitatea Ovidius-Constanța”, a declarat prof. univ. dr. Luiza Spiru. 

Legătura cu orașul merge însă dincolo de proiectul academic.

„De Constanța mă leagă apartenența mea. Aici am crescut și de aici am plecat și cred că trebuie să-i dau Constanței. După o carieră construită cu succes, trebuie să-i dăruiesc ceva în schimb”, spune Luiza Spiru. 

Și locul ales pentru congres are, pentru ea, o încărcătură aparte. În mesajul adresat participanților, Luiza Spiru vorbește despre Cazinoul din Constanța ca despre un simbol al rezistenței în fața timpului și face legătura cu tema longevității: nu doar să trăim mai mult, ci să trăim mai mult timp sănătoși. 

Stresul și îmbătrânirea

Printre invitații internaționali se află și prof. Dominik Thor, președintele Geneva College of Longevity Science. Acesta atrage atenția asupra legăturii dintre stres și procesul de îmbătrânire.

„Cred că stresul este un factor foarte important în procesul de îmbătrânire. După cum știm, riscul de îmbolnăvire crește odată cu vârsta, dar crește foarte mult și din cauza stresului. (...) Este ceva căruia trebuie să-i acordăm atenție și pe care îl întâlnim peste tot. Vedem oameni care muncesc prea mult, care se confruntă cu stres în viața personală și chiar tineri care se supun stresului în interacțiunile lor sociale”, spune profesorul. 

Thor atrage atenția și asupra unei alte provocări actuale: informațiile și soluțiile promovate prin inteligența artificială și de influenceri. În opinia sa, medicina trebuie să avanseze și să ofere intervenții noi, dar, în același timp, oamenii trebuie îndemnați la prudență în fața unor soluții care pot părea promițătoare, dar care nu sunt neapărat potrivite pentru ei. 

„Nu îmbătrânim la 60 de ani”

Pentru Luiza Spiru, longevitatea nu este un subiect care ar trebui să ne preocupe abia la bătrânețe.

„Nu îmbătrânim la 60 de ani, trebuie să învățăm să îmbătrânim de când suntem tineri, apoi să învățăm și mai bine când suntem adolescenți”, spune aceasta, subliniind că intervențiile trebuie raportate, în primul rând, la factorii individuali de risc.

Stress Congress 2026 se desfășoară pe parcursul a două zile, 7 și 8 octombrie, la Cazinoul din Constanța, în format hibrid. 

Dincolo de termenii medicali și de cercetările prezentate la congres, ideea este una care ne privește pe toți: stresul nu poate fi eliminat complet din viață. Putem însă învăța să-l recunoaștem, să înțelegem ce îl provoacă și, mai ales, să îl gestionăm înainte ca el să ajungă să ne conducă viața.