Uite drona, nu e drona. Când goana după PR sufocă informația și ministrul Apărării pierde șirul amenințărilor din Marea Neagră

O dronă marină, încărcată cu explozibil, apare în Marea Neagră, la câteva sute de metri de platforma Neptun Deepî, unde lucrează deja sute de oameni. Două avioane F-16 sunt trimise în zonă, trag asupra ei, o navă cu militari specializați pleacă să o neutralizeze. Până aici, o situație serioasă, gestionată ca atare. 
Apoi începe spectacolul comunicării. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, anunță că inițial că drona avea explozibil. Apoi editează postarea și șterge informația. Ulterior, transmite că nu e una. Sunt două drone. Nava trimisă spre primul dispozitiv ar fi descoperit, în drum, încă unul. Șeful Statului Major al Apărării vorbește și el despre „cea de-a doua” dronă. 
Avem, așadar, DOUĂ DRONE. Doar că, puțin mai târziu, nu mai avem. 
Ministrul revine și ne spune că, după analiza datelor de tracking ale avioanelor F-16 și compararea lor cu informațiile navei ajunse la fața locului, s-a stabilit că era, de fapt, ACEEAȘI DRONĂ. 
Uite drona. Uite încă una. Nu, stați, e aceeași 
Ar putea fi amuzant dacă am vorbi despre două geamanduri rătăcite în larg. Numai că vorbim despre o dronă marină cu explozibil, după cum a informat chiar ministrul în cea mai recentă postare, o dronă identificată în apropierea Neptun Deep, unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României. 
Nimeni nu poate pretinde că, într-o operațiune desfășurată în larg, informațiile sunt perfecte din prima secundă. Datele se verifică, situațiile din teren evoluează, imaginile pot fi interpretate greșit. Este absolut firesc ca informațiile preliminare să fie ulterior corectate. 
Ce nu este firesc este ca informația neverificată să ajungă direct declarație publică din gura ministrului Apărării. Mai ales când vorbim despre securitate națională. Mai ales când România se află la granița unui război. Și, cu atât mai mult, când obiectul despre care autoritățile nu reușesc să stabilească dacă este unul sau sunt două se află în apropierea unei infrastructuri energetice strategice. 
În astfel de momente, comunicarea nu este un accesoriu al operațiunii. Este parte din ea.
Diferența dintre „avem informații despre o posibilă a doua dronă și verificăm” și „a fost descoperită o altă dronă” este enormă. Iar fiecare astfel de episod mai consumă puțin dintr-o resursă care, în situații de criză, valorează enorm: încrederea. 
Pentru că data viitoare când Ministerul Apărării va spune că sunt două, trei sau cinci drone, oamenii își vor aminti inevitabil de cea care s-a multiplicat pentru câteva ore în declarațiile oficiale. 
Partea bună este că mecanismul militar a funcționat: ținta a fost identificată, avioanele F-16 au intervenit, militarii EOD au neutralizat-o complet. Partea proastă este că mecanismul comunicării a rămas câteva mile marine în urmă.