Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, la Ploiești, că proiectul de lege privind alegerile anticipate va intra săptămâna viitoare în procedură de transparență.

Șeful AEP a explicat că Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegerile parlamentare organizate la termen, când autoritățile au la dispoziție mai multe luni pentru pregătirea scrutinului. În cazul anticipatelor, întregul proces trebuie adaptat unui interval mult mai scurt.

Țuțuianu a arătat că principalele probleme sunt legate de respectarea dreptului la vot, în special în cazul românilor care votează prin corespondență sau în străinătate. La ultimele alegeri au fost organizate aproximativ 950 de secții de votare în afara țării, iar pregătirea acestora într-un timp scurt ar putea crea dificultăți. 

Alegerile ar urma să fie stabilite cu cel puțin 75 de zile înainte

Potrivit proiectului prezentat de șeful AEP, data alegerilor parlamentare anticipate ar urma să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votului. Unele dintre termenele prevăzute în prezent de legislația electorală ar urma să fie reduse, însă cele considerate necesare pentru exercitarea deplină a dreptului de vot ar fi păstrate.

Proiectul stabilește și reguli pentru românii care vor să voteze în străinătate. Aceștia s-ar putea înregistra în Registrul electoral, prin formularul online pus la dispoziție de AEP, începând din a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până cel târziu la 15 zile de la începerea perioadei electorale.

Pentru votul prin corespondență, înscrierile ar începe tot în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data votării.

Numărul de semnături pentru candidaturi ar urma să fie redus la jumătate

O altă schimbare propusă de AEP este reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor.

În prezent, pragul este de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Adrian Țuțuianu a explicat că reducerea este propusă pentru ca și partidele cu o infrastructură mai puțin dezvoltată să poată strânge semnăturile în calendarul mai scurt al unor alegeri anticipate.

Proiectul mai prevede ca Guvernul să stabilească, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, data alegerilor, calendarul electoral pentru cele 75 de zile și cheltuielile necesare organizării scrutinului.

AEP: Anticipatele ar costa cu aproximativ 30% mai mult

Organizarea unui nou scrutin ar presupune și costuri importante. Potrivit evaluării prezentate vineri de Adrian Țuțuianu, alegerile anticipate ar costa cu aproximativ 30% mai mult decât scrutinul din 2024, pe fondul evoluției prețurilor și tarifelor.

La Ploiești, șeful AEP a indicat o estimare de aproximativ 112–113 milioane de euro.

Țuțuianu a ridicat și problema sursei de finanțare, în condițiile existenței unui Guvern cu puteri limitate, care nu poate propune o rectificare bugetară.

Anterior, pe 18 septembrie, într-o altă declarație publică, președintele AEP indicase o estimare mai mare, de 160–170 de milioane de euro, pornind de la un cost de aproximativ 120 de milioane de euro pentru scrutinul parlamentar precedent și o creștere de circa 30%. 

Proiectul trebuie preluat și adoptat de Parlament

AEP poate pregăti proiectul, însă pentru ca noile reguli să intre în vigoare este nevoie ca inițiativa să fie preluată și adoptată de Parlament.

Adrian Țuțuianu a spus că partidele parlamentare ar trebui să analizeze documentul, să îl modifice dacă este nevoie și să îl adopte înainte ca președintele României să ia în calcul dizolvarea Parlamentului.

După adoptarea legii, Guvernul ar mai trebui să adopte hotărârile necesare pentru stabilirea datei alegerilor, aprobarea cheltuielilor, măsurile tehnice de organizare și calendarul electoral.