Așa se promovează România turistică! Milioane de lei îngropate în praf și pânze de păianjen

România are peisaje spectaculoase, tradiții, obiective turistice și o mulțime de locuri care merită descoperite. Pentru a le face cunoscute, statul a investit de-a lungul anilor milioane de lei în albume, hărți și broșuri de promovare. Numai că, judecând după imaginile făcute publice de ministrul Irineu Darău, o parte dintre aceste materiale au avut parte de o destinație mai puțin turistică: depozitele în care au fost uitate ani la rând.

Fotografiile postate de ministrul Turismului arată încăperi pline cu paleți și cutii de carton, unele deformate sau desfăcute, acoperite de praf și pânze de păianjen. În alte imagini, albumele și materialele de promovare sunt îngrămădite unele peste altele, în ambalaje deteriorate.

Printre acestea se pot vedea hărți turistice ale orașelor Constanța și Oradea, precum și materiale de promovare a României, cu imagini ale peisajelor naturale, tradițiilor și obiectivelor turistice. Unele poartă sloganul „Romania – Explore the Carpathian Garden”.

Dincolo de aspectul depozitelor, verificările anunțate de ministru scot la iveală și o situație care datează de două decenii.

Potrivit lui Irineu Darău, în anul 2006, Autoritatea Națională pentru Turism a încheiat un contract în valoare de 2.625.000 de lei pentru tipărirea a 75.000 de albume bilingve de promovare a Cimitirului Vesel din Săpânța.

Factura a fost achitată integral, însă, potrivit constatărilor prezentate de ministru, în depozitele instituției au ajuns doar 34.395 de exemplare.

Diferența de 40.605 albume, în valoare de peste 1,4 milioane de lei, ar fi rămas la firma privată care le-a produs.

Au trecut 20 de ani, iar situația nu a fost clarificată. Mai mult, ministrul susține că firma a intrat în procedură de insolvență sau faliment, iar albumele respective sunt în continuare oferite spre vânzare online, la prețul de 60 de lei bucata.

Cu alte cuvinte, potrivit informațiilor prezentate de oficial, statul a plătit pentru zeci de mii de albume pe care nu le-a primit în depozite, în timp ce acestea ar fi rămas disponibile pentru comercializare.

În urma verificărilor efectuate de Corpul de Control, ministrul a anunțat că a dispus sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, pentru ca instituția să cerceteze situația și să stabilească dacă există responsabilități de natură penală.

Sesizarea DNA nu înseamnă însă că au fost deja stabilite vinovății.

Problemele nu se opresc la albumele despre Cimitirul Vesel.

Irineu Darău arată că, încă din 2017, Curtea de Conturi constatase existența unor stocuri de materiale turistice care nu erau folosite sau erau distribuite foarte rar, în valoare de peste 4 milioane de lei.

Este vorba despre sute de mii de hărți, broșuri și albume cumpărate din bani publici, care au rămas ani întregi în depozite.

La vremea respectivă, Curtea de Conturi a stabilit măsuri care trebuiau îndeplinite până în ianuarie 2018. Potrivit ministrului, în octombrie 2026, acestea sunt încă neimplementate.

Între timp, materialele s-au degradat, iar evidențele de inventar au rămas incomplete. O parte dintre stocurile depozitate în subsolul unui imobil au fost grav deteriorate în ianuarie 2026, în urma unor infiltrații masive de apă, conform informațiilor prezentate de ministru.

Fotografiile publicate ilustrează starea unor materiale de promovare, însă nu permit stabilirea cantității totale afectate sau a valorii pagubelor.

Explicația prezentată de oficial ține și de reorganizările repetate prin care a trecut domeniul turismului în ultimii 20 de ani. Responsabilitățile și bunurile au fost transferate între diferite structuri administrative, fără ca toate operațiunile să fie documentate corespunzător.

Astfel, problemele s-au transmis de la o instituție la alta, iar lipsa unor evidențe clare a îngreunat inclusiv stabilirea eventualelor prejudicii.

Ministrul a anunțat că, pe lângă sesizarea DNA, a stabilit termene pentru finalizarea inventarierii, corectarea evidențelor contabile și introducerea unor proceduri mai clare de predare și primire a bunurilor.

Rămâne de văzut ce vor stabili verificările instituțiilor competente, cine răspunde pentru neregulile semnalate și dacă eventualele prejudicii vor putea fi recuperate.

Până atunci, imaginile spun o poveste deloc măgulitoare despre felul în care au fost administrate unele materiale destinate promovării României. Albume care ar fi trebuit să ajungă în mâinile turiștilor au ajuns să fie fotografiate printre cutii rupte și pânze de păianjen.

O promovare turistică pe care, cu siguranță, nu și-a dorit-o nimeni.